Actul de aprobare (Scoția, 1645)

Adunarea în EDINBURGH, 10 februarie 1645. Ședința 16.

Actul ADUNĂRII GENERALE a BISERICII SCOȚIEI, care aprobă Propunerile privitoare la guvernarea Bisericii și la hirotonirea slujitorilor.

ADUNAREA Generală, fiind cât se poate de doritoare și de grijulie nu numai de așezarea și păstrarea Formei de guvernare a Bisericii în acest regat, potrivit Cuvântului lui Dumnezeu, cărților de Disciplină, actelor Adunărilor Generale și Legământului Național, ci și de o uniformitate în guvernarea Bisericii între aceste regate, acum mai strâns și mai puternic unite prin recentul Legământ Solemn și Ligă; și luând în considerare că, așa cum s-a întâmplat în vremurile de odinioară, tot astfel și de acum înainte se pot ivi, prin apropierea molimei, multe rele pentru această biserică dintr-o formă stricată de guvernare în biserica Angliei; precum și că prețioasa ocazie de a aduce bisericile lui Hristos din toate cele trei regate la o uniformitate în guvernarea Bisericii este fericirea vremurilor de față mai presus de cele de odinioară; ceea ce se poate dovedi de asemenea, prin binecuvântarea lui Dumnezeu, un mijloc eficace și o bună temelie pentru a pregăti o pacificare sigură și bine întemeiată, prin înlăturarea cauzei din care au purces la început apăsările de acum și războaiele sângeroase: și acum Adunarea, după ce a citit de trei ori și a examinat cu sârguință propunerile (anexate aici) privitoare la ofițerii, adunările și guvernarea bisericii și privitoare la hirotonirea slujitorilor, aduse nouă ca rezultate ale lungilor și învățatelor dezbateri ale Adunării Teologilor întrunite la Westminster și ale tratativelor de uniformitate cu comisarii acestei biserici care își au reședința acolo; după o matură deliberare și după ce i-a chemat și i-a înștiințat la vreme pe toți cei care au vreo obiecție împotriva acestora să le facă cunoscute, pentru ca să poată primi satisfacție; consimte la propunerile mai sus menționate, privitoare la guvernarea Bisericii și la hirotonire, și le aprobă; și prin prezenta împuternicește pe comisarii acestei Adunări, care urmează să se întrunească la Edinburgh, să convină și să încheie, în numele acestei Adunări, o uniformitate între bisericile din ambele regate în punctele mai sus menționate, de îndată ce acestea vor fi ratificate, fără nicio schimbare substanțială, printr-o ordonanță a onorabilelor Camere ale Parlamentului Angliei; care ratificare va fi la vreme notificată și făcută cunoscută de comisarii acestei biserici care își au reședința la Londra. Cu condiția întotdeauna ca acest act să nu prejudicieze în niciun fel discutarea și examinarea mai departe a acelui articol care susține că doctorul sau învățătorul are puterea administrării sacramentelor, tot așa ca păstorul; precum și a drepturilor și intereselor deosebite ale prezbiteriilor și ale poporului în chemarea slujitorilor; ci să fie liber a se dezbate și a se discuta aceste puncte, după cum Îi va plăcea lui Dumnezeu să dea mai multă lumină.