V - Despre doctori și slujba lor, și despre școli

UNA dintre cele două funcții obișnuite și perpetue care trudesc în Cuvânt este slujba doctorului, care poate fi numit de asemenea profet, episcop, bătrân, catehet, adică învățător al catehismului și al principiilor elementare ale religiei.

Slujba lui este să deschidă în mod simplu gândul Duhului lui Dumnezeu din Scripturi, fără aplicațiile pe care le folosesc slujitorii, pentru ca cei credincioși să fie instruiți și să fie predată învățătura sănătoasă, și pentru ca puritatea Evangheliei să nu fie stricată prin neștiință sau prin păreri rele.

El se deosebește de păstor nu numai prin nume, ci și prin deosebirea darurilor. Căci doctorului îi este dat cuvântul cunoștinței, ca să deschidă prin învățătură simplă tainele credinței; păstorului, darul înțelepciunii, ca să le aplice prin îndemn la purtarea turmei, după cum cere prilejul.

Sub numele și slujba de doctor cuprindem de asemenea rânduiala din școli, colegii și universități, care a fost menținută cu grijă din vreme în vreme, atât la iudei și la creștini, cât și la neamurile păgâne.

Doctorul, fiind un bătrân, după cum s-a spus, trebuie să-l ajute pe păstor în guvernarea Bisericii și să lucreze împreună cu bătrânii, frații săi, în toate adunările, deoarece tâlcuirea Cuvântului, care este singurul judecător în chestiunile bisericești, este încredințată sarcinii sale.

Dar a predica poporului, a administra sacramentele și a oficia căsătorii nu țin de doctor, dacă nu este chemat în mod obișnuit și la altceva; totuși păstorul poate învăța în școli, ca unul care are darul cunoștinței, adesea potrivit pentru acest scop, după cum mărturisesc exemplele lui Policarp și ale altora; etc.